…………………………………………….
Sa dai o explicatie stiintifico materialista unor aspecte strict spirituale este sortita esecului. Nu mă îndoiesc de succes în fața tuturor celor care nu vad diferenta dintre spiritual si material dar sa tinem cont ca cei care vad diferenta sau o intuiesc, înțeleg incapacitatea materialistilor de a înțelege spiritualitatea.
………………………………..
O întrebare excelentă care poate ajuta la clarificarea unor incertitudini cu condiția sa nu fim blocati in obsesii, ura și obstinatie.
Credința prin religie înseamnă sa adopti regulile și informațiile impuse de fondatorii acelei religii. Înseamnă sa crezi în ce cred alții, fără liber arbitru.
Credința fără religie înseamnă să crezi ce vrei, ce simți, să poți schimba după cum simți prin informațiile acumulate.
Nici una, nici cealalta nu sunt perfecte dar nici una nu este greșită. Sunt doua drumuri diferite care duc in același capăt. Nu capătul conteaza ci drumul, pe care experimentam trairi, simtiri, emoții, sentimente ce ne imbogatesc sufletul si il ajuta sa creasca, indiferent ce drum alegem.
Religiosii sunt oameni care nu pot sau nu știu sa aprofundeze explicații, cunoaștere si pentru ei religia este un sprijin, un stimulent, un mijloc prin care să-și poată consolida,stabiliza speranțele și necunoscutul. Sunt oameni pentru care religia este o corabie in mijlocul unui ocean care uneori aduce furtuni si uragane. Sa dispretuim sau sa condamnam astfel de oameni este o crimă, Ar fi ca și cum ai disprețui pe cineva care nu vrea sa sara din avion fara parasuta. Ar fi ipocrit, arogant si incapabil sa inteleaga multitudinea diferențelor dintre fiecare, incapabil sa inteleaga ca fiecare este unic și calea pe care merge fiecare este unică, fără dreptul de a o impune altora.
Credința fără religie înseamnă nevoia de libertate, de liber arbitru, de a decide. Denota nevoia de a se razvrati, de a fi rebeli împotriva oricărei constrângeri. Înseamnă orgoliu si ego puternic dacă nu chiar supradimensionat în unele cazuri. Mulți dintre cei care cred fără religie sunt curajosi, aventurieri, inițiatori care cauta adevărul pur. Capabili să înfrunte furtuni, depresii, nebunia în căutarea acestui adevăr dar cati dintre ei sunt capabili sa depaseasca obsesiile, blocajele pentru a accepta ca adevărul lui nu este si al altora. Cati dintre ei sunt capabili sa accepte dreptul altora de a trai in comunitatea religiilor pentru a nu fi singuri in fata necunoscutului si uraganelor? Eu fac parte din aceasta categorie si știu ca nu este un cadou dar mai știu ca nu am dreptul sa judec pe altii pentru ca au alte credințe sau își pun sanatatea mentala sub acoperișul unei corăbii pe timp de furtună. Nu judecați pe nimeni pentru ca viața celorlalți le aparține, indiferent ce cale urmează. Privește pe fiecare ca si cum ar fi fratele ce te poate salva de la inec maine, indiferent de credintele lui.
Sa nu uităm nici o secundă că evolutia spirituala înseamnă drumul spre a deveni capabili să înțelegem, sa simtim iubirea pentru tot ce exista. Iubirea inseamna daruire de sine, abandonul ego-ului care este dușmanul unirii cu tot ce exista, egoul fiind individualist ce ne duce la singuratatea eternă. Scopul spiritualitatii nu este singuratatea ci uniunea tuturor în UNUL.